„Am trecut prin mai multe faze, dar niciodată prin ateism. Am avut şi aici o intuiţie care nu m-a lăsat niciodată să neg, adică să mă opun gândului lui Dumnezeu.
Dar multe dubii şi neînţelegeri am avut. Am trecut, ca şi mai toată lumea care caută, prin crize mai mult sau mai puţin adânci, care m-au condus la un rezultat mai mult sau mai puţin spectaculos. Unul dintre cele mai mari (sau poate cel mai mare) a fost revenirea la Ortodoxie şi Bunul Dumnezeu, profitând de prostia mea, în loc să mă pedepsească – aşa cum ne gândim noi că face Dumnezeu, fiindcă şi noi ne facem un dumnezeu după chipul şi asemănarea noastră de prea multe ori – mi-a descoperit Ortodoxia ca fiind firea omului.”
Părintele Rafail Noica este fiul filosofului Constantin Noica și al lui Wendy Muston, o britanică. Răzvan, cum a primit numele la botez, s-a născut în 1942, într-o lume în plin război. La doar 13 ani, a trebuit să plece în Anglia cu mama sa, pentru a scăpa de ocupația sovietică ce se instaurase în România după al doilea război mondial. Tatăl său nu a putut să îl urmeze, rămânând în România comunistă.
Educația creștină primită în familie a fost elementară, mergând doar de Paști la biserică pentru a lua Lumină.
În căutările sale spirituale din Londra, a mers la o parohie de anglicani dar pentru căutările sale sufletești „atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic”.
Căutând o trăire profundă a creștinismului, Răzvan frecventează o comunitate de penticostali, apoi merge la congregaționaliști, în cele din urmă în biserica „Armata Salvării”. Un loc unde rămâne mai mult timp a fost o comunitate baptistă, unde participă un an și jumătate la viața congregației.
Momentul în care își împlinește căutările este întâlnirea părintelui Sofronie, un duhovnic din muntele Athos care, din motive de sănătate, venise în Franța pentru tratament, apoi în Anglia, unde trăia retras în zona rurală din Essex.
La 23 de ani, în anul 1965. Răzvan primește tunderea în monahism la mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Essex, cu numele Rafail. Lângă părintele Sofronie veniseră o mână de monahi de diferite naționalități, în căutarea unei spiritualități ortodoxe profunde.
Călugăria a fost „răspunsul la întrebările ce mi le puneam din copilărie” spune părintele Rafail Noica.
În 1993 a revenit în țară și s-a retras în munții Apuseni, într-un cătun izolat din Munții Apuseni.
O inițiativă pentru misiune ortodoxă născută în 2013.
Puteți să ajutați lucrarea noastră folosind pagina noastră Patreon. (https://www.patreon.com/avereabisericii)
Vă mulțumim!
