Părintele Nicolae Dima, tatăl fetiței Ecaterina care este în comă de patru săptămâni, a povestit faptul că pentru prima dată a simțit din nou bucuria de a se juca cu copilul său:
„Aseară a fost cred că prima zi din ultimele 30 de zile în care am ajuns la paraclisul spitalului, la momentul nostru de rugăciune de la ora 7, bucuros! Bucuros pentru că am ținut-o în brațe, m-am jucat cu ea, cu Ecaterina ieri!
Sigur, ea este încă cu tot felul de tubușoare, hrănită prin vene, nu este încă în stare de conștiență. Dar este într-o stare intermediară, între comă și conștiență! Și acum trebuie stimulată, doamna doctor Budișteanu ne-a spus: <<Stimulați-o cât se poate, auditiv, vorbiți cu ea, puneți-i muzică faceți gimnastică pe cât vă dau voie condițiile de aici, de la ATI…>>
Și asta am făcut. Și mi-am recunoscut copilul și asta s-a întâmplat, de asta am fost extraordinar de fericit!
Cât de puțin îi trebuie unui om ca să fie fericit! Cât de puțin îi trebuie unui copil să fie fericit!
Suntem în mirarea unei stări vecine cu miracolul. E dramatic, e cumplit și în același timp este tulburător: cum poți să numești o astfel de stare un miracol.
Și totuși, fraților, noi suntem vecini cu Dumnezeu, colegi de suferință cu Dumnezeu, pentru că Dumnezeu suferă împreună cu omul care suferă.
„Dumnezeul Cel viu vorbește pe viu și uneori face operații pe viu!”
Și, sigur, ai putea să zici: Uite așa (rapid) ar putea să facă Dumnezeu un miracol. Da, dar poate l-a și făcut și tu nu îți dai seama și ești ocupat cu plânsul… De asta îți trebuie răbdare, pentru că toate lucrurile mari și profunde se decantează în timp. Trebuie să lași mintea și sufletul tău să decanteze încetul cu încetul toate înțelesurile.
Deci Ecaterina nu s-a trezit pe deplin dar avem mare nădejde în Dumnezeu că zilele următoare va face pași către trezire. Ăsta este sentimentul meu foarte puternic și plin de optimism!
Simt de la dumneavoastră foarte multă dragoste curgând către mine și către familia mea. Vă mulțumesc din suflet pentru aceasta! Nu știu cum să vă răspund la atâta iubire!
Am vorbit cu un părinte de la Putna, părintele Hrisostom de la Sihăstria Putnei, și am zis: <<Părinte, eu știu că Dumnezeu este bun dar mi-e foarte greu să văd bunătatea Lui acuma!>>
Părintele mi-a zis câteva cuvinte care m-au cutremurat: <<Dumnezeul Cel viu vorbește pe viu și uneori face operații pe viu!>>
M-a cutremurat de tot! << Și asta numești, părinte Hrisostom, iubirea lui Dumnezeu?>>
Zice: <<Da. Dar nu vezi imediat, ai răbdare. Adică răbdarea îți deschide o ușă nevăzută prin care intri și o să vezi, ai să vezi>>” a încheiat părintele Nicolae Dima.
O inițiativă pentru misiune ortodoxă născută în 2013.
Puteți să ajutați lucrarea noastră folosind pagina noastră Patreon. (https://www.patreon.com/avereabisericii)
Vă mulțumim!
Doamne ajută părinte.
Sănătate multă fetiței fetiței.
D zeu este mare și puternic , așteptat-o pana la Crăciun, și o sa vedeți miracolul, muuuulta sănătate domnișoarei și d vatra, putere de a depăși obstacolul
Slavit sa fie DOMNUL!
DOAMNE ajuta!
Multă sănătate și nădejde în Dumnezeu „Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre”. Acum un an Dumnezeu ne-a ajutat în lupta cu cancerul a soțului meu. Vă doresc ca Dumnezeu să îi ofere Ecaterinei darul miraculos al vindecării!!! Doamne ajută!!! 🙏
Doamne-ajută, Părinte!
Cazul Ecateerinei a străbătut ca lumina unui fulger în noapte, întreaga creștinătate română, și fiecare credincios a simțit nevoia să vă adauge în rugăciunile obișnuite, sau mai mult, să devină dintr-o dată „obișnuite”! Pentru că, asta a făcut Ecaterina: a unit în rugăciune mii și mii de suflete, ceea ce constituie deja un miracol!
De când am aflat de cazul ei, pomelnicile noaste încep sau cuprind în interior, rugăciunile de sănătate „pentru Ecaterina și părinții ei, Preotul Nicolae și Preoteasa Cătălina”. Astăzi n-a fost un praznic oarecare, ci sărbătoarea sfântului mare ierarh Nicolae, bun, blând, ajutător și mijlocitor, care știm bine cât de mult se implică în viața de familie!
La biserică am plecat devreme să prind și acatistul sfântului, și pe lângă pomelnicul obișnuit de la sfântul Altar, unde sunteți oricum pomeniți alături de familia mea, am mai adăugat un pomelnic special care se citește la acatistul sfântului zilei. Am plecat cu acest gând de acasă, și toată slujba, Ecaterina a fost pomenită când Părintele oferea prilej la astfel de rugăciuni. Nu vă cunosc, dar simt nevoia să particip la această rugăciune comună. Nu doar fiindcă am văzut câteva fotografii de-ale ei în diverse ipostaze, și am fost copleșit de atâta inocență, ci fiindcă știu că nu există durere mai mare pentru părinți, ca aceea în care un copil trece prin astfel de situații!
Nu știu ce planuri are Dumnezeu, iar dacă analizăm cu atenție, recunoaștem că NU avem dreptul să-i cerem ceva „cu ORICE preț”! Dar El vede că lacrimile noastre sunt sincere, și nădăjduim să orânduiască cu milă, bunătate și blândețe, cele bune și de folos!
Doamne-ajută!
Sa fiti binecuvantati cu totii !Dv. oferiti iubire si primiti iubire !Sunt sigura ca totul este bine si sa ne bucuram !Multumim lui Dumnezeu si tuturor puterilor ceresti !
Doamne ajuta-ne in lupta pentru Ecaterina !
Numai tu ai puterea de a o ridica din patul de suferinta .🙏🙏🙏🙏🙏🙏
Comentariile sunt închise.