Sari la conținut
Prima pagină » „Am sindromul Down, dar l-am susținut pe fiul meu să fie doctor!”

„Am sindromul Down, dar l-am susținut pe fiul meu să fie doctor!”

Tânărul Sader Issa este student la Facultatea de Stomatologie din Paris iar tatăl său are Sindromul Down. „Tatăl meu m-a inspirat să fiu mai bun”, a mărturisit Sader. Issa a spus că tatăl său, Jad Issa, este ca orice alt tată și a muncit din greu pentru familia sa, o persoană vulnerabilă care la inspirat pe Sader să fie mai bun.

,,Un copil crescut de un părinte cu Sindrom Down are parte de toată dragostea și tandrețea de care are nevoie. El va fi o persoană echilibrată emoțional, deschisă către societate și cu puterea de a răzbate în viață” a spus într-o emisiune de radio Sader, un tânăr de 20 de ani.

Când tatăl său îl prezenta cuiva, o făcea cu mare bucurie, „este ca și cum ar spune: Am sindromul Down, dar l-am susținut pe fiul meu, am făcut totul ca să-l ajut să devină doctor care tratează oamenii!”

Tânărul student spune că relația părinților este la fel ca a oricărui alt cuplu. Căsătoriți timp de 23 de ani, aceștia pot să nu fie de acord uneori, dar se bucură de „o viață plină de dragoste, simplitate și smerenie în toate privințele”, curând ei vor serba nunta de argint.

Tatăl său este iubit și respectat de toată lumea din comunitatea lor. Tânărul dorește ca exemplul familiei lor să inspire guvernul să respecte oamenii care trăiesc cu această afecțiune, chiar și cei care sunt încă în uter deoarece mulți doctori prezintă ca o calamitate sarcina unui copil cu sindromul Down. Pentru multi oameni, ideea unei femei gravide cu un copil cu sindrom Down poate fi cel mai rău scenariu, a continuat el: „Vă puteți aștepta ca un număr de oameni să întrerupă sarcina. Dacă bunica mea ar fi fost convinsă de această idee, eu nu aș fi fost la această emisiune”.

În Islanda aproape toți copiii cu sindrom Down nu se mai nasc iar în Statele Unite doi din trei copiii suspecți de această afecțiune, chiar dacă examenele medicale nu sunt întotdeauna concludente. Este esențial ca oamenii să vorbească, a spus Issa, copiii au dreptul la o viață. Când vedem că oamenii cu sindrom Down sunt capabili să trăiască ceea ce societatea consideră a fi o viață „normală”, devine evidentă cât de inuman să gândim așa și că trebuie să regândim modul în care societatea privește persoanele cu dizabilități. „Medicina și știința trebuie să ne îngrijească și să ne vindece, nu să ne respingă!”, a concluzionat Sader Issa.

Sindromul Down este o boală genetică ce afectează aproximativ unul din o mie de copii.

O inițiativă pentru misiune ortodoxă născută în 2013.

Puteți să ajutați lucrarea noastră folosind pagina noastră Patreon. (https://www.patreon.com/avereabisericii)

Vă mulțumim!

Averea Bisericii