Când în scaunul spovedaniei se așază un om suferind de depresie, un om cu care nu te mai poți înțelege, prima mea rugăminte către el este să accepte ajutorul unui medic psihiatru.
Victor Frankl, un mare psihanalist, spune că omul hipermodern se îmbolnăvește de depresie, această molimă a timpurilor nostre, pentru că el nu mai este capabil/ refuză să-și folosească puterea spirituală.
Omul hipermodern este omul prins în malaxorul lumii materiale, omul care neagă că are suflet, omul care refuză să simtă, să treacă dincolo de rațiune și diplome, omul despiritualizat. Angoasa, anxietatea, atacurile de panică sunt semne ce prevestesc instalarea depresiei.
Dacă aruncăm o privire asupra lumii în care trăim, dacă analizăm omul generic al lumii actuale, putem observa că, pentru el, divertismentul nu mai înseamnă spirit, spiritualitate, omul nu mai privește nici măcar Sărbătorile spiritual, ci strict material. Pentru el, divertismentul “sufletesc” se rezumă la cinema, mall, Shopping, adică, surogate de fericire, care la un moment dat se sfârșesc. Omul se plictisește de ele și devine trist, depresiv. Ce este DEPRESIA, dacă nu SUFERINȚA DUPĂ VIAȚA SPIRITUALĂ?!
Nu este deloc adevărat că preotul (cel puțin în ceea ce mă privește) respinge psihiatria/psihiatrul. Nu, nicidecum! Nu orice duhovnic este taumaturg. În trecut, între Marii Părinți erau și Taumaturgi-vindecători – ei vindecau aceste grele „lupte” ale minții, ale sufletului omenesc. Știți ce se întâmplă cu un om depresiv? Vorbești cu el și el nu te mai aude, se izolează de realitate, nu mai primește nimic, nici un cuvânt nu mai atinge inima lui. Aici intervine ajutorul psihiatrului. Când în scaunul spovedaniei se așază un om suferind de depresie, un om cu care nu te mai poți înțelege, prima mea rugăminte este să accepte ajutorul unui medic psihiatru. Acesta îi va prescrie un medicament care îi va liniști puțin năvala gândurilor, a stărilor și omul va începe, din nou, să audă.
Paradoxal poate, omul depresiv este cel mai realist om. El nu mai poate fi motivat de idealuri false, cum suntem noi, cei considerați sănătoși pe deplin. Pentru unii dintre noi, profesia, o casă, vacanțele sunt niște motivații extraordinare, însă noi nu suntem realiști când credem că acestea dau sens vieții noastre. Refuzăm să ne gândim că toate cele materiale ne însoțesc doar până la poarta cimitirului sau nici măcar până acolo. Ultimele statistici arată că un număr îngrijorător de tineri cad pradă acestei boli. Omul refuză să înțeleagă că toate probleme și frământările sale au o cauză spirituală și că vindecarea sa tot din direcția aceasta poate veni.
Cred că iubirea vindecă și cred că omul depresiv se vindecă ajutat fiind de cei din jur, de iubirea și înțelegerea lor, însă cred că această iubire trebuie să fie una spirituală, cu sens, îndreptată spre Dumnezeu. Doar aceasta este iubirea care umple golul spiritual și care poate „resuscita” relația cu Dumnezeu, în primul rând, și apoi cu cei din jur. Împărtășania era numită “Farmacon”, leacul, medicamentul „…spre tămăduirea sufletului, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci, Amin!”, și în Sfânta Împărtășanie omul poate găsi vindecarea.
Avem în noi chemarea lui Dumnezeu și cu cât vom refuza mai mult să răspundem acestei chemări, cu atât sufletul nostru va fi cuprins de cele mai întunecate trăiri!
O inițiativă pentru misiune ortodoxă născută în 2013.
Puteți să ajutați lucrarea noastră folosind pagina noastră Patreon. (https://www.patreon.com/avereabisericii)
Vă mulțumim!
