Undeva, în munții Apuseni, este un mic sătuc numit Glod. Satul se află nu departe de Almașu Mare și pe munte de Zlatna, astăzi mai are în jur de 30 de familii.
Pe vremea habsburgilor, adică mai precis în 1841, românii de aici s-au unit sub părintele Iosif Rob Becar şi au ridicat o biserică de piatră. Trebuie spus că românilor li se interzicea acest lucru, aveau voie doar construcții din lemn (cum unii ar dori să se întâmple și în prezent).
Groful locului a venit cu oaste să-i pedepsească pe țăranii și preotul neascultător. În timp ce părintele şi credincioşii erau bătuţi crunt, soldaţii au început să distrugă acoperişul bisericii.
Îngenuncheat de lovituri, preotul Iosif s-a rugat Sfinţilor Arhangheli, patronii lăcaşului şi ocrotitorii parohiei, să îi izbăvească de năpastă. Atunci mai mulți soldați profanatori au fost loviți de fulgere, din senin stârnindu-se o furtună.
Speriați, aceștia nu au mai vrut să continue demolarea iar autorităţile în final i-au lăsat pe români în pace. Mai mult, groful chiar şi-a cerut iertare şi a ajutat la terminarea bisericii.
Hramul bisericii este închinat și astăzi Sfinţilor Arhangheli iar scena în care fulgerele lovesc soldații ce distrug acoperișul este pictată în tinda bisericii . Oamenii țin aproape de biserica lor și astăzi iar Sfânta Liturghie se slujea adeseori în patru zile ale săptămânii, prin grija părintelui Cosmin Voinea.
Domnul să ne apere și lumineze pe toți!
O inițiativă pentru misiune ortodoxă născută în 2013.
Puteți să ajutați lucrarea noastră folosind pagina noastră Patreon. (https://www.patreon.com/avereabisericii)
Vă mulțumim!