Daniel Buzdugan: „Mănăstirea Diaconești este un fel de Athos: un Athos românesc pentru maici.”

Daniel Buzdugan: „Mănăstirea Diaconești este un fel de Athos: un Athos românesc pentru maici.”

|
17/06/2022
|
0 comentarii
|

„Într-o dimineață de duminică am intrat cu pași mici în curtea Mănăstirii Diaconești, din județul Bacău. Era a doua oară când ajungeam acolo.

Am avut același sentiment ca prima oră că am pătruns într-un cuib de îngeri nevăzuți, dar care-și făceau simțită prezența printr-o energie inefabilă. Mănăstirea e ascunsă sub o aripă de pădure, într-un pustiu, prielnic practicării isihiei.

Înainte de a intra în biserică m-am așezat pe o bancă, să-mi reglez bătăile inimii cu energia acestui loc sfânt în care mă aflam. Am admirat simplitatea și smerenia arhitecturală a mănăstirii, am ascultat glasul păsărelelor și m-am îmbăt de aroma proaspătă a naturii, dintr-o minunată dimineață de iunie.

Cred că în Rai este IUNIE VEȘNIC. Mi-a luat câteva minute ca să intru în acel duh de pace. Și era atâta pace în mănăstire, încât îmi venea să mă descalț, ca să nu tulbur rugăciunea maicilor.

Aș fi putut rămâne în starea asta zile întregi fără să fiu nevoit să scot vreun cuvânt … Sunt recunoscător lui Dumnezeu că nu mă sperie liniștea și singurătatea. Știu că multă lume intră în panică când se trezește într-un loc dintr-acesta, fără agitație, fără claxoane, fără isterie, fără ploaie de decibeli, și alte semne ale ,,civilizației”.

La Mănăstirea Diaconești sunt 50 de maici care cântă de-ți pornesc instant pe obraz un șuvoi de lacrimi. Aproape toate au terminat una sau două facultăți și au masterul in diferite specializări. Cele mai multe au urmat Teologia, alte monahii au studii în litere, geologie, medicină generală, farmacie sau arhitectură.

Câteva măicuțe pictează icoane în stil bizantin. O altă binecuvântare e să stai și să asculți maicile povestind cu glasurile lor calme: mângâiere direct în suflet, iar când le privești chipurile diafane îți vine să le întrebi din ce lume vin, că parcă n-ar fi de pe pământ.

Am petrecut timp cu folos în cuibul de îngeri de la Mănăstirea Diaconești și la plecare am fost învăluit de aceeași stare care mă încerca când trebuia să plec din Muntele Athos, o melancolie, de parcă părăseam satul bunicilor după o vacanță de vară trăită din plin pe dealuri și prin păduri.

Adevărul e că Mănăstirea Diaconești este un fel de Athos: un Athos românesc pentru maici.”

Despre noi

Blogul nostru s-a născut în 2013, în contextul campaniilor de denigrare a valorilor creștine din presă și social-media. Mulțumim mult pentru că ai fost alături de noi și ne-ai dat puterea de a merge mai departe!

Dacă dorești să ajuți misiunea noastră, o poți face printr-o donație de 1$/lună pe Patreon: https://www.patreon.com/avereabisericii.

De asemenea ne poți scrie pe avereabisericii@gmail.com.

Doamne ajută!

Leave a Reply

%d bloggers like this: