O realitate: parteneriatul civil gay se substituie familiei

O realitate: parteneriatul civil gay se substituie familiei

|
26/05/2015
|
3 comentarii
|

La nici un an de când a primit un vot negativ, propunerea legislativă privind parteneriatul civil a fost înaintată, sub o altă formă, spre legiferare, parlamentarilor români. Însă, în urma voturilor negative primite la Senat şi la comisiile Camerei Deputaţilor, legea va fi supusă pentru vot de respingere. Despre lipsurile şi efectele negative pe care le aduce familiei acest proiect legislativ, am vorbit cu deputaţii Ioan Cupşa şi Cosmin Necula.

Propunerea legislativă privind reglementarea parteneriatului civil a primit în cadrul comisiilor Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, doar un vot pozitiv la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar de la celelalte comisii numai voturi negative. Ultimul vot a fost săptămâna trecută, la Comisia juridică, când membrii au votat unanim împotrivă. Astfel, proiectul legislativ urmează să fie supus, în perioada următoare, plenului Camerei pentru vot de respingere.

Patriarhia Română şi-a exprimat în nenumărate rânduri poziţia legată de parteneriatul civil care „încearcă să slăbească familia tradiţională sau să i se substituie şi reprezintă un atentat la identitatea acesteia. Subminarea valorilor familiei tradiţionale prin crearea unor alternative la aceasta periclitează familia naturală ca temelie a societăţii umane. De aceea, familia tradiţională are dreptul şi datoria de a-şi proteja propria identitate, demnitate şi continuitate“, după cum se spune într-un comunicat de presă. Aşadar, Patriarhia Română solicită Camerei Deputaţilor, cameră decizională, „să respingă şi de această dată propunerea legislativă privind reglementarea parteneriatului civil, întrucât constituie un atentat la valoarea permanentă a familiei şi la identitatea acesteia“.

Ar şubrezi instituţia căsătoriei

Despre conotaţiile acestui vot am vorbit cu deputatul Ioan Cupşa, unul dintre membrii Comisiei juridice din Camera Deputaţilor. Potrivit acestuia, „iniţiativa legislativă privind parteneriatul civil, dacă s-ar transforma în lege, cred că ar submina instituţia căsătoriei şi drept urmare ar submina şi familia, aşa cum o vedem noi în complexitatea şi în frumuseţea ei. Familia şi căsătoria, instituţii juridice care au un conţinut de drepturi şi obligaţii regăsite într-un întreg ansamblu de norme juridice, au în mod esenţial şi o încărcătură socială, istorică, tradiţională şi religioasă care, toate împreună, definesc familia şi căsătoria, astăzi, în România. Deci, cred că o lege cu acest conţinut, cel dorit de iniţiator, ar şubrezi şi mai mult instituţia căsătoriei. Şi, şubrezind instituţia căsătoriei, ar aduce o atingere familiei“. Normele care reglementează practic căsătoria şi familia nu trebuie privite numai prin prisma interesului individului, al cetăţeanului, al fiecăruia dintre soţi. „Ele trebuie privite şi prin prisma unui interes social esenţial, comun, al nostru, al tuturor. Avem nevoie de familie! Avem nevoie ca familiile să se formeze, iar mai apoi să dăinuie, să se nască copii, iar copiii născuţi în aceste familii să fie educaţi şi crescuţi pentru binele lor şi pentru mai binele nostru al tuturor. Avem nevoie ca societatea românească, aşa cum o înţelegem noi, să dăinuie“, mai spune deputatul.

Susţinătorii acestui proiect legislativ au argumentat, printre altele, sprijinindu-se pe faptul că în câteva state europene a fost deja legiferat parteneriatul civil. Însă, la nivel de Uniune Europeană, căsătoria şi familia sunt considerate subiect de interes naţional. „Părinţii Europei şi tratatele europene au înţeles diversitatea acestor instituţii de la naţiune la naţiune şi au lăsat fiecăruia dintre state opţiunea de a-şi reglementa în acord cu nevoile lor sociale cele două instituţii“, explică Ioan Cupşa.

Discriminare, egalitate şi echitate

S-a mai spus că această propunere legislativă ar înlătura discriminarea pe considerente de orientare sexuală, însă, deja, în România, discriminarea este interzisă prin lege. „Noi vorbim de diversitate, de echitate şi nu de egalitatea aritmetică. Deci, nu poţi să vorbeşti despre discriminare dacă în mod esenţial subiectul de drepturi şi obligaţii este diferit sau circumstanţele în care acţionează acesta sunt eminamente diferite. Vorbim despre discriminare atunci când în aceleaşi condiţii, personale şi de fapt, persoanele sunt tratate diferit“, mai spune deputatul.

Se vorbeşte cu destul de multă uşurinţă despre egalitate: „Sigur, cuvântul egalitate se regăseşte foarte des în tratatele internaţionale, în Constituţie, în toate normele dreptului pozitiv, însă egalitatea respectivă nu trebuie privită ca o egalitate aritmetică, nu este vorba de uniformitate, este vorba mai degrabă de echitate, noţiune care se bazează pe justa măsură şi nu pe uniformitate. Echitatea face parte din conţinutul principiilor fundamentale ale dreptului şi nu egalitatea. Sau, în sfârşit, egalitatea juridică, şi nu egalitatea cum o văd în mod obtuz mulţi dintre cei care o apără în forul public. Adică, pe româneşte, unor circumstanţe personale diferite, unor circumstanţe obiective diferite se vor aplica norme cu conţinut diferit sau chiar norma în sine va avea în conţinutul său dispoziţii diferite“.

„Nu construim Românii diferite“

În cadrul dezbaterii pe marginea propunerii legislative, „unul dintre cei care susţineau acest proiect, prezent fiind la lucrările comisiei, ne spunea nouă, membrilor comisiei, că avem obligaţia de a face «o Românie diferită de cea de ieri». Adică, obligaţia noastră ar fi de a legifera astfel încât o Românie diferită să se nască!? Datoria noastră, aşa cum am spus-o şi în comisie, nu este să legiferăm pentru a face o Românie diferită, ci să urmărim realizarea «mai binelui» social. Este un scop de neacceptat, o miză falsă să construim Românii diferite, aşa cum îşi doresc unii. Tot atunci s-a făcut afirmaţia că dacă am adopta acest proiect legislativ ar însemna c-am realizat «un progres notabil în respectarea drepturilor omului în România», fără să ni se arate însă care ar fi acele drepturi care acum sunt încălcate în România şi care necesită intervenţia noastră, a legiuitorului“, spune deputatul Ioan Cupşa.

În sine, proiectul legislativ legat de parteneriatul civil are scăpări cu privire la conţinut. „Sunt probleme legate de reglementarea paralelă, sunt probleme de tehnică legislativă, dar propunerea legislativă este şi improprie, incompletă ca şi conţinut. Vă dau un exemplu, proiectul legislativ stabileşte dreptul partenerului supravieţuitor de a veni la moştenire alături de ceilalţi moştenitori, actualmente stabiliţi prin lege, fără însă să ne spună cum!? Deci, conţinutul este imperfect, impropriu. Cu privire la anumite drepturi pe care le instituie, cum ar fi dreptul la pensie de urmaş sau anumite drepturi de natură socială, nu arată nici care este impactul bugetar şi nici nu arată din ce surse se vor acoperi aceste costuri impuse bugetului asigurărilor sociale de stat. Doar şi numai acesta este un motiv suficient pentru ca iniţiativa să primească un raport negativ. Dar ce e mai important, şi aici am avut discuţii cu majoritatea membrilor comisiei care şi-au exprimat votul, iniţiativa aceasta nu ne-a convins din punctul de vedere al interesului social, nu ne-am convins de utilitatea socială a unui asemenea act normativ“, spune Ioan Cupşa.

Instabilitate şi nesiguranţă

„Un alt aspect pe care l-aş sublinia este că iniţiatorul sau iniţiatorii – pentru că iniţiatorul formal este unul singur, dar iniţiatorii de facto cred că sunt mai mulţi, este evident acest lucru şi prin susţinerea pe care o primeşte acest proiect – deşi în expunerea de motive se vorbeşte despre un alt fel de familie, în exclusivitate propun şi doresc să legifereze doar în legătură cu drepturi de natură patrimonială. Nu-i interesează deloc ce se întâmplă cu copiii şi cum vor fi protejate interesele acestora, copii care eventual sunt născuţi şi crescuţi într-o astfel de familie, să-i zicem, «diferit㻓, crede deputatul.

În plus, proiectul legislativ stabileşte doar drepturi, fără a stabili nici un fel de obligaţie în legătură cu membrii parteneriatului civil. „Dobândeşti în mod foarte facil anumite drepturi, intri foarte facil într-o relaţie care este protejată sau care urmează a fi protejată din punct de vedere social şi ieşi foarte simplu, prea uşor, fără să îţi asumi practic aproape nici o obligaţie, dintr-un astfel de parteneriat. Crearea unei astfel de alternative la căsătorie ar naşte cu certitudine o oarecare instabilitate şi oarecare nesiguranţă. De ce? Pentru că ieşirea dintr-un astfel de parteneriat civil, care se doreşte a fi o alternativă la căsătorie, ar fi atât de facilă încât ar încuraja practic instabilitatea unor astfel de relaţii. Se propune ca printr-o singură declaraţie notarială să pui capăt unei astfel de familii «diferite», unui astfel de parteneriat civil. Astfel, creând o alternativă la familie, o alternativă nesănătoasă, imperfectă, se introduc o instabilitate şi o nesiguranţă prin felul în care dânşii vor să legifereze, dar de care nu avem nevoie“, conchide deputatul Ioan Cupşa.

Supralegiferare şi suprareglementare

Şi deputatul Cosmin Necula, membru al aceleiaşi Comisii juridice de la Camera Deputaţilor, susţine că proiectul legislativ despre parteneriatul civil induce o altă stare socială, diferită de cea de normalitate, având multe deficienţe juridice. „Există o serie de relaţii contractuale, testamentare, patrimoniale care sunt perfect acoperite de legea română şi nu este necesară o nouă supralegiferare prin care să se stabilească nişte drepturi care deja există. Dacă este să folosesc un limbaj comun, în momentul de faţă există toate posibilităţile pentru două persoane fizice să aibă tot felul de relaţii, să doneze una alteia, să facă tranzacţii, să lase moşteniri fără să aibă o legătură de rudenie. Deci, justificarea pentru a exista încă un model de contract sau încă o formulă juridică în care doi oameni să beneficieze de aceste drepturi se cheamă suprareglementare. De aceea Comisia juridică, în unanimitate, a calculat din punct de vedere tehnic şi a respins acest proiect“, explică deputatul Cosmin Necula.

Dacă această lege ar fi aprobată, s-ar legifera o serie de drepturi pentru partenerii de acelaşi sex care să exceadă cadrului moral. „Nu contest acum problemele sau apartenenţa socială de grup sau pe bază de sex a persoanelor care există în România. Dar o societate normală, din punctul meu de vedere, este bazată pe relaţii între persoane care sunt de sex diferit. Orice societate care îşi doreşte un viitor pentru poporul său, pentru sine, va încuraja şi va favoriza totdeauna relaţiile între persoanele care nasc copii. Or, naşterea acestor copii se poate face doar între persoane de sex diferit, nu de acelaşi sex. Pe de altă parte, este certificat din punct de vedere medical şi social faptul că orice copil se va dezvolta armonios şi normal în momentul în care va fi înconjurat de mama şi de tatăl său, nu sub o altă formă. Copilul trebuie să aibă un exemplu în mama şi tatăl său, nu între două persoane de acelaşi sex“, mai spune Cosmin Necula.

Publicitate inutilă

Potrivit deputatului Necula, statul român trebuie să încerce, pe orice cale, să favorizeze familia, nucleul de la care un popor îşi poate menţine identitatea şi tradiţia. „Familia, totdeauna, va reprezenta, practic, elementul central al oricărei societăţi, pentru că familia generează viitorul acestui popor, adică copiii, pe care trebuie să-i educe într-un spirit de normalitate, într-un spirit de corectitudine. Şi aici, dacă îmi este permis, vă pot spune că statul român trebuie să realizeze un întreg pachet legislativ şi să-l adopte astfel încât familia să fie încurajată. Suntem pe un spor demografic negativ, din păcate. Trebuie să găsim o soluţie să încurajăm familiile să aibă copii, poate nu doar unul, să nu fie tentate să facă avorturi, copiii să aibă posibilitatea de a frecventa şcoala şi să fie crescuţi şi educaţi în familie într-un spirit corect, cinstit, social şi creştin.“

Votul acesta, în unanimitate, poate fi înţeles şi ca o nemulţumire a membrilor comisiei, având în vedere faptul că s-a revenit cu această propunere legislativă la aproximativ un an de când parteneriatul civil a primit tot un vot negativ. „Eu nu pot să spun că am fost deranjat, dar o parte dintre colegii de comisie au considerat că în momentul în care încerci aceeaşi variantă îmbrăcată sub o altă formă, practic, vei avea acelaşi rezultat şi nu reprezintă decât, poate, o publicitate care este inutilă din punct de vedere social“, spune deputatul, care crede că există suficient de multe presiuni asupra familiei în zilele în care trăim, şi nu doar în România. „Voi căuta de fiecare dată să susţin familia, pentru că din punctul meu de vedere reprezintă cel mai important nucleu al acestui popor. Reprezintă exact tradiţia, cultura, civilizaţia poporului român, fiind singurul cadru în care un copil poate să ajungă un bun român, un bun om, un bun creştin“, conchide deputatul Cosmin Necula.

Articol de George Aniculoaie, ziarul ”Lumina”

Politică comentarii

Siteul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Totuși, de prea multe ori, exprimarea lor se face într-un mod extrem de agresiv, fără coerență, și denotă mai degrabă un patos extrem decât o atitudine rațională.

Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.

Comentarii de tipul "toți preoții sunt niște X", "am văzut eu pe unul care...", "biserica este doar...", nu aduc absolut nicio contribuție.

Comentariile anonime vor fi cel mai probabil șterse, mai ales dacă sunt agresive (de orice parte s-ar poziționa). Pentru mai multe detalii legate de politica noastră privind comentariile, citește aici.

  • Cristi

    Noi plecam din tara din cauza ca politicienii ne fura tot ce avem, aia inseamna ca ne lasam copii in urma din cauza lor, nu? Cu ce ma deranjeaza ca doi homo vor sa educe un copil de tigan pe care muma-sa l-ar pune la cersit, ca ar avea si ei voie sa infieze. Eu sper sa faca referendum- de la mine aveti: DA! Si nu cred ca ne transformam in Sodoma si Gomora, doar ne apropiem un pic mai mult de societatea vestica, liberala. Doamne ajuta la legiferare :-))

    • ioana

      In Romania nu sunt copii nici pentru cuplurile hetorosexuale care vor sa infieze si tu vorbeste de adoptii ale homosexualilor? Incearca sa depui ca membru al unei familii normale actele de adoptie si vei vedea ca astepti ani de zile pana sa ti se gaseasca un copil. Daca mai apar si astia cu pretentii ca vor copii, durata de asteptare va creste. Deci familiile heterosexuale isi fac un rau imens daca ii sustin.

  • AgemaOrditon

    Practic un parteneriat civil nu este acelasi lucru ca o castorie. Reprezinta doar o cale de a oferi cuplurilor de a isi inregistra proprietatea in comun si de a beneficia in succesiune la o parte din averea comuna.
    Aplicata larg (fara a tine cont de sexul persoanelor in cauza) chiar ar reprezenta pentru cazuri de coabitare (intre persoane care au sau nu o activitate sexuala in cuplu) o solutie de gestiune a cheltuielilor comune si a prestatiilor reciproce.
    In ceea ce priveste adoptia, acesta nici macar nu intampina bariere reale in legislatia curenta. Daca isi fac de exemplu cuplurile homosexuale un orfelinat/casa de copii si obtin transferul de la alte institutii a copiilor institutionalizati chiar nu mai au problema adoptiei. Mai mult, isi permit chiar sa isi deduca din cheltuieli si sa obtina o reducere a impozitului anual pe profit daca au firme si sunt patroni.
    Sa nu fiti naivi in sensul ca nu identificati real portitele oferite de sistemul actual.
    Iar oricum omul, inclusiv copii, au vointa libera si putere de decizie. Faptul ca ocrotitorii lor legali au o anumita conduita contrara Bibliei asta nu inseamna ca trebuie sa o adopte. Iar recunostinta fata de ocrotirea legala este totusi o datorie morala comuna.
    Cum zicea si in Biblie pilda Bunului Samaritean daca cineva iti da un colt de paine fii recunoscator indiferent de caracterul individului. Judecata de apoi este raportata intre Domnul si respectivul individ.
    Nu in ultimul rand, cinstaste-ti mama si tata nu se refera la persoanele care au adoptat un copil. Acestea biblic nu reprezinta parintii. Termenul corect este acela de ocrotitor legal. Un orfan poate fi ocrotit legal de o multitudine de indivizi dar are doar o mama si un tata. Biserica comite eroarea de a identifica parintii cu roluri sociale, un pacat care isi are originea in secularism.
    Parintii nu sunt roluri sociale. Asa si fratii sau surorile mai mari ar putea adopta un copil si sa il creasca. Daca de exemplu doua surori ramase orfane de 20 de ani aleg sa ii ofere o familie fratiorului de un an si aleg sa faca asta in parteneriate civile nu ar fi nici o problema.
    Faptul ca doua persoane care isi fac de cap in moduri tocmai neortodoxe aleg sa faca un parteneriat civil in care sa creasca si un copil adoptat nu are nici o relevanta biblica. Ar putea fi considerat de bun simt sa nu se faca asta pentru ca si COnsitutia tolereaza sodomia dar in rest nu e nici o problema.