Homosexualii nu au nevoie de parteneriat civil

Homosexualii nu au nevoie de parteneriat civil

|
27/02/2014
|
11 comentarii
|

fotograf-ovidiu-lesan-nunta-in-stil-traditional-suceavaPentru ei este suficient parteneriatul în pat. De ce să-l legalizeze? Ca să poată face doi bărbați credit la bancă, să iasă punctajul acolo? Nu vi se pare că parteneriatul civil homosexual este ca un gay-pride fără paiete, cum ar veni o exhibare a unor neputințe cu diferența că gay-pride etalează vizual și durează o după-amiază iar parteneriatul civil homosexual exhibă legal și rămâne?

Cu alte cuvinte, parteneriatul homosexual ne obligă pe noi toți, o țară întreagă, să acceptăm legalizarea unei anormalități evidente, a unei boli sufletești a unei stări de nefiresc pentru a putea doi homosexuali să-și lase avutul unul altuia după moarte. Sunt convins că există căi absolut legale prin care se poate realiza acest lucru, nu este nevoie de parteneriat civil homosexual.

Să legalizezi parteneriatul civil pentru homosexuali înseamnă să impui majorității hachițele unei minorități. Bine veți spune, dar asta se întâmplă și s-a întâmplat în politică de când ne știm: o minoritate politică a legiferat pentru a fura o țară întreagă și a impus reguli unei majorități. Așa este, însă acum cu homosexualitatea este diferit. Vorbim de lucruri care ne definesc ontologic, cu alte cuvinte care țin de principiile existenței noastre, de bărbat și de femeie. O fabrică se vinde pe doi lei, este o nedreptate, economia suferă. Dar dacă tu stat ne impui să acceptăm sodomia și s-o ”împuternicim” cu valențe legale este ca și cum l-ai pune pe Sorin Ovidiu Vântu ministru la Economie și la Finanțe. În același timp. Sodomiei îi șade bine unde este acum, în dormitor, în pat, între patru pereți la fel cum bine îi șade lui SOV după gratii. Sodomia se consumă foarte bine și legal pe întuneric, în promiscuitate. Nu este ilegală, dar de ce trebuie legalizată?

O opinie cu care sunt pe alocuri de acord și pe care o contest pe fond…

…poate fi regăsită în articolul de aici. Sunt de acord cu autorul care spune că:

Nu-mi plac deloc acţiunile paternaliste ale ideologilor care militează în favoarea homosexualilor, punîndu-i, prin chiar această atitudine, în situaţii jenante. Un homosexual nu e un handicapat mintal pentru drepturile căruia trebuie să militeze altcineva, un “matur” apărător al drepturilor omului. O asemenea atitudine mi-e complet străină şi o denunţ ca pe o jignire la adresa semenilor homosexuali.

Corect. Homosexualii nu au nevoie să fie dădăciți (a se citi folosiți, manipulați) în diverse scopuri extrem de precise ale așa-zișilor apărători ai drepturilor omului, unii ajunși ”deputați” de Constanța.  Ei au nevoie de tratament spiritual, de pocăință, de Biserică și mai ales de dragostea și de înțelegerea semenilor credincioși.

Și tot corect când autorul spune:

Din punctul de vedere al Bisericii, singurul care pentru mine contează, căsătoria este o taină, un sacrament, o relaţie între două persoane de sex opus pecetluită de Duhul Sfînt.

Însă la argumentul următor

Din punctul de vedere al statului, “căsătoria” este o relaţie contractuală. Mergi la primărie, semnezi un contract, asculţi trei fraze despre obligaţiile juridice ale partenerilor, faci cîteva poze şi la revedere.

…nuanțez puțin. Singura care contează și care există de fapt este căsătoria pecetluită de Duhul Sfânt. Căsătoria civilă de la primărie apare ca o încercare modernă a Statului de a se substitui Bisericii. Statul ”fură” de la Biserică ideea căsătoriei  și o aplică. În lipsa Duhului Sfânt însă, mutațiile apar, iar unde nu este Hristos e dracul. Parteneriatul civil homosexual este una dintre mutațiile, să le spunem post-moderne care a apărut ca urmare a încercării Statului de a deveni ca o biserică.

Legalizarea parteneriatului civil mai înseamnă ceva. Înseamnă că Statul obligă toți cetățenii, inclusiv pe credincioșii diverselor culte din România să accepte din punct de vedere legal ceva ce ontologic, existențial, ei resping și condamnă: păcatul, în speță păcatul sodomiei. Fraza autorului:

Un stat trebuie să apere drepturile şi libertăţile oricărui cetăţean, altfel îşi neagă propria raţiune de a fi. Un stat trebuie să susţină un număr de valori morale, dar nu împotriva cetăţenilor săi, oricare ar fi numărul acestora.

poate la fel de bine să fie interpretată astfel: Prin legalizarea parteneriatul homosexual forțezi și mai mulți cetățeni (decât cetățeni homosexuali sunt în România) să accepte nefirescul pe care îl resping și condamnă.

Altfel spus, același raționament expus de autor, aplicat pentru cetățenii credincioși din România, conduce la încălcarea libertații și mai multor persoane, a credincioșilor.

Apoi, de când este un drept al persoanelor de același sex să se ”partenerieze” la primărie? Au libertatea să practice ce vor acasă la ei, de ce să fie un drept recunoscut de Stat, adică să consimtă și cetățenii credincioși la el? Pentru că dacă Statul recunoaște parteneriatul civil homosexual atunci și credincioșii care fac parte din acest stat sunt obligați să accepte sodomia din punct de vedere legal. Ori aici se creează un conflict. Eu, ca ortodox nu practic credința mea doar când ajung la biserică. Adică nu pot să merg la biserică și să spun că homosexualii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, Cap. 6, 9) și în același timp eu ca cetățean să consimt la recunoașterea legală a sodomiei.

Ca ortodox păcătos condamn păcatul (nu păcătosul) și mă definește o luptă continuă cu acesta. Iar ca ortodox român solicit statului care mă reprezintă să mă ajute și să nu legalizeze starea de păcat.

La final despre cetățeanul Cernea…

…aș vrea să spun doar că nu are calitatea de a introduce inițiative legislative. Ca deputat a fost ales pe listele USL, pe moșia lui Mazăre, la Constanța. Adică unde nu avea cum să piardă, ca urmare a unei înțelegeri  avute cu dl. Ponta. Alegătorilor săi le transmit că domnul lor deputat Cernea, probabil tot în urma înțelegerii inițiale cu dl. Ponta (pentru că altfel și-ar fi dat demisia din Parlament) a plecat de mult din USL, deci teoretic se plasează în afara votului lor acordat către USL. Deci cetățeanul Cernea nu reprezintă pe nimeni din circumscripția lui de la Constanța. Să spunem că totuși se  încăpățânează să-i reprezinte pe cetățenii care l-au votat pe listele USL, ei au fost oare informați de intențiile ne-naturale promovate de ”reprezentantul” lor?

Politică comentarii

Siteul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Totuși, de prea multe ori, exprimarea lor se face într-un mod extrem de agresiv, fără coerență, și denotă mai degrabă un patos extrem decât o atitudine rațională.

Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.

Comentarii de tipul "toți preoții sunt niște X", "am văzut eu pe unul care...", "biserica este doar...", nu aduc absolut nicio contribuție.

Comentariile anonime vor fi cel mai probabil șterse, mai ales dacă sunt agresive (de orice parte s-ar poziționa). Pentru mai multe detalii legate de politica noastră privind comentariile, citește aici.

  • Mircea Puscasu, medic
  • Mihai

    Cred că cea mai bună soluție ar fi desființarea căsătoriei pentru toți(Căsătoria civilă. Puteți să faceți ce vreți în biserică, pe întuneric). Probabil îmi scapă ceva dar astfel creștinii nu ar mai fi nevoiți să accepte sodomia și nu ar avea nici un avantaj față de homosexuali.

    • Răzvan Vastea

      Sigur, după tine firescul trebuie să se alinieze regulilor nefirescului şi majoritatea, oricât de mare, la hachiţele unor oameni care au nevoie de pocăinţă ca să se vindece.

      • Mihai

        În afară de argumentul „suntem mai mulți deci avem dreptul să asuprim(chiar dacă tu îi zici pocăință sau vindecare) minoritățile” ce ai împotriva propunerii mele? Cu ce te deranjează? Pierzi câteva drepturi civile. De ce ar conta asta pentru un credincios?

        • Răzvan Vastea

          Nu este numai argumentul majoritatii in ceea ce am afirmat, deși acesta este valabil in orice democrație. Mai important este ca homosexualitatea este o boala spirituala, un păcat impotriva căruia trebuie luptat (in special interior) prin pocăință, nu transformată in “normalitate” prin propaganda, lobby si legi. Dealtfel tot acest efort mediatic de schimbarea perspectivei publice asupra homosexualității este cel mai bun exemplu ca pacatul sodomiei este profund nefiresc. Un lucru biologic, natural, firesc nu are nevoie de propaganda pentru a fi acceptat.

          • Mihai

            „Un lucru biologic, natural, firesc nu are nevoie de propaganda pentru a fi acceptat.”

            De fapt are nevoie.

            Negrii nu erau considerați oameni,

            femeile încă sunt considerate proprietatea bărbatului în unele țări, homosexualitatea e considerată boală, dar necrofilia e firească(cel puțin în România),

            etc.

            Ce e firesc nu e tot timpul natural pentru că naturii nu îi pasă de prejudecățile tale.

            Și ar trebui să ai grijă că acest argument poate fi folosit împotriva creștinismului. Sau poate vrei să spui că creștinismul nu a fost răspândit prin propagandă. Probabil în școlile publice din România se studiază toate religiile și copiii aleg creștinismul.

            Până acum am înțeles că argumentul tău e de fapt „noi suntem majoritatea, deci noi AVEM ADEVĂRUL, deci noi avem dreptul de a asupri minoritățile”

          • Răzvan Vastea

            Compari un păcat (homosexualitatea) cu o pre-determinare a omului (culoarea pielii). Asta este tehnică veche de manipulare, o alăturare între două lucruri complet diferite pentru a ”spoi” cu normalitate ceea ce este evident o anormalitate. După ce tragi linie nu poţi decât observa: Anusul nu este organ sexual sau reproductiv în nici un manual de medicină.

          • Așa cum tu consideri “necrofilia” noastră o abnormitate, dă-ne voie să considerăm și noi pedofilia și coprofilia ca boli comportamentale.
            Naturii nu îi pasă de nicio prejudecată. Dar ești incapabil să înțelegi sensul cuvântului “natural”. Sau crezi că dacă doi pinguini se încalegă, asta justifică orice fel de comportament uman? În linia asta canibalismul este perfect justificat. Felicitări, du-te și mănâncă un avorton. Sunt sigur că de dragul femeii și progresului, sexul anal și decapitarea copiilor în uter sunt gesturi de o înaltă ținută morală.

          • Mihai

            E vina mea că folosiți cuvinte polisemantice și eu trebuie să ghicesc ce gândiți? Poți spune de la început: „natural = ce îmi place mie”. Dar sunteți conștienți că atunci nu prea mai merge manipularea. Ambiguitatea e una din armele voastre. Eu cred de fapt că dacă nu deranjează pe altcineva e legal. Și prin „deranjează” vreau să spun „forțează pe cineva să facă ceva împotriva voinței sau rănește pe cineva”. Dacă vezi ceva ce nu-ți convine nu ar trebui să poți interzice activitatea doar pentru că nu îți convine ție. Și eu aș vrea să interzic clopotele de biserică.
            Canibalismul ar fi justificat dacă „victima” e de acord să fie mâncată. NU văd nici o problemă cu coprofilia.

            Ai grijă ce spui despre avort că pot folosi biblia. Sau poate nu. Oricum sunt pasaje contradictorii și în cazul ăsta.

            „Compari un păcat (homosexualitatea) cu o pre-determinare a omului (culoarea pielii). Asta este tehnică veche de manipulare, o alăturare între două lucruri complet diferite pentru a ”spoi” cu normalitate ceea ce este evident o anormalitate.”

            De fapt compar o predeterminare cu o altă predeterminare. Tehnica de manipulare este a creștinilor. A fost folosită și împotriva stângacilor. Poate ai auzit cuvintele „sinistru”, „stângăcie” sau „dreptate”.

  • Silviu

    Imi pare rau ca textul este in engleza dar este doar un mic indiciu in legatura cu viitorul UE dupa ce “the Lunacek Report” a fost aprobat (este o acoperire ideala pentru cei care vor sa normalizeze toate deviatiile sexuale).


    A toxic combination: paedophiles, baby farms, and same-sex marriage

    The conviction of a gay couple who lived in Australia and the United States for trafficking their adopted surrogate baby and using him to make paedophile pornography ought to provoke questions about the wisdom of same-sex adoption and marriage.

    Mark J. Newton, 42, American-born, but an Australian citizen, and his long-term partner Peter Truong, 36, an Australian, were arrested in Los Angeles in 2011. The facts of the case, which was tried in Indiana, have just emerged after Newton was sentenced to 40 years last Friday. Truong is awaiting sentencing.

    The abuse was so appalling that the case was tried at a district court level to avoid subjecting a jury to the repellent images.

    Media reports only provide a sketchy outline of the story. However it appears that Newton and Truong, who were based in the Queensland city of Cairns, began searching for a surrogate mother in the US in 2002. There they were unsuccessful. But in 2005 they found a Russian woman and paid her US$8,000 to bear a child. Newton was the biological father. The mother handed the child over five days after birth.

    The pair began sexually abusing the child when he was less than two weeks old. They also took him around the world and allowed him to be abused by at least eight men in several countries. Photographs and videos were uploaded to a paedophile site. The men told the child that the abuse was normal behaviour and coached him on what to say if he were ever questioned.

    American police say that the child was created “for the sole purpose of exploitation”. “Personally… I think this is probably the worst [paedophile] rings… if not the worst ring I’ve ever heard of,” was the comment of an investigator from the US Postal Inspection Service.

    The child is now in foster care.

    Abuse of infants and children is not confined to homosexuals. But Newton and Truong actually portrayed themselves in the media as champions of gay rights. Under the headline “Two dads are better than one”, the ABC (Australia) described the idyllic world of their son in 2010. “Becoming gay parents was hard work for Pete and Mark but they’d do it all over again if they had to,” the ABC journalist wrote. “It’s a happy, relaxed family scene. But it wasn’t an easy road to get there. After many hurdles [their son] was born by surrogacy in Russia.”

    Three years later, the words ring false, but the journalist was completely duped. “We decided that we would have a child, that it was time for us to have a family. We wanted to experience the joys of fatherhood and we started our surrogacy over in the United States back in 2002,” Truong told him.

    Incredibly, they admitted that one of the difficulties they faced was police suspicion that they might be paedophiles. The journalist asked whether the authorities believed that there was “something dodgy … something paedophlic going on here?” Newton seems to have laughed it off. “Absolutely, absolutely, I’m sure that was completely the concern,” he responded.

    Child abuse, sadly, is nothing new. What is new is bringing children into the world for the express purpose of being abused. The toxic combination of same-sex adoption and surrogate motherhood makes that possible.

    Last year I asked American and Indian IVF clinics whether the demand for surrogate mothers would rise when same-sex marriage was legalised. The response of a doctor in Hyderabad whose clinic catered for gay clients was typical: ”We have seen an increase in the number of gay couples and single men approaching our clinic as soon as legitimacy to their public union is granted in their respective states or country.”
    Whether the clinics are in India, or Guatemala, or the Ukraine, or Cyprus, surrogate mother brokers do not ask many questions about what happens to the children after they are handed over.

    Children are created as an industrial product in overseas baby farms. They have no mother. They are brainwashed to accept abuse as normal. Their owners are entitled to a presumption of respectability because of their status as a committed (and perhaps married) couple. And suspicions can be doused by treating them as homophobic paranoia.

    Probably only a few of the gay couples who enter same-sex marriage will be paedophiles. But the ghastly story of Newton and Truong suggests that same-sex marriage will be the best possible cover for those who are.”

    http://www.mercatornet.com/conjugality/view/12408

    Sa ne fereasca Dumnezeu, sau daca nu credeti in EL , atunci macar bunul-simt sa ne mai salveze…

  • adrian

    “Homosexualii nu au nevoie de parteneriat civil”
    ^ articol homofob

    De ce parteneriatele civile de sex masculin-feminin sa aiba anumite drepturi/avantaje civile si parteneriatele de acelasi sex sa nu aiba aceleasi drepturi?

    Autorule te crezi mai superior doar pentru ca esti atras de alt organ sexual?

    “parteneriatul homosexual ne obligă pe noi toți, o țară întreagă, să acceptăm legalizarea unei anormalități evidente, a unei boli sufletești a unei stări de nefiresc pentru a putea doi homosexuali să-și lase avutul unul altuia după moarte. Sunt convins că există căi absolut legale prin care se poate realiza acest lucru, nu este nevoie de parteneriat civil homosexual.”

    Da te obliga sa accepti si prin acceptare nu ti se va schimba conditia.

    Iar “parteneriat civil homosexual.” este exact definitia a ce tu nu accepti, adica:”a putea doi homosexuali să-și lase avutul unul altuia după moarte”