Creștinismul la români în cifre

Creștinismul la români în cifre

|
25/05/2017
|
0 comentarii
|

 

Bahna Arini

Ne ocupăm de un subiect mai delicat astăzi care are de a face cu devotamentul românilor față de creștinism și valorile lui. Atragem atenția și asupra scăderilor înregistrate în alte țări. Sondajele de opinie reflectă declinul drastic al creștinismului în Marea Britanie unde la 26 de persoane ce părăsesc creștinismul doar o persoană se convertește. Menționăm ascensiunea uluitoare a ateismului în Norvegia, unde creștinismul e minoritar iar ateismul majoritar, indiferenta germanilor față de religie, închiderea bisericilor în Olanda pentru că olandezii au incetat sa mearga la biserică ori analfabetismul biblic al americanilor. [Detalii aici ]
 

Studiul lui Pew Research Center

Dar noi, românii? Unde stăm la capitolul acesta? Care este temperatura credinței românilor la începutul noului Mileniu, după 2000 de ani de creștinism, atitudineea față de valorile creștine și creștinism? Se cuvine să ne facem și noi o analiză proprie. Momentul e oportun pentru că datele de care avem nevoie ne-au fost oferite acum câteva săptămâni. Nu de vreun studiu asupra subiectului făcut în România ci de un vast studiu întocmit de Pew Research Center, un institut de sondaje de opinie și studii din Statele Unite. De ce din Statele Unite? Pentru ca studiile de acest gen sunt vaste, extrem de costisitoare, migăloase, iau timp și e nevoie de un nivel de expertiză ridicat pentru a procesa datele obtinute. Studiul are 176 de pagini, a luat aproape doi (2) ani să fie conceput și finalizat, și cuprinde o bază de date extrem de vastă privind simțămintele religioase ale populației fostelor țări comuniste din Europa de Est și Uniunea Sovietică. Studiul intrigă de asemenea pentru că aduce o concluzie diferită de ceea ce s-ar putea crede în mod rațional: după 70 de ani de comunism și ateism în Uniunea Sovietică, după 45 de ani de comunism și ateism în Europa de Est, simțămintele religioase ale oamenilor din această parte a globului sunt mai pronunțate ca oriunde în lume. Iar o altă concluzie este că, în timp ce est-europenii au pasiune pentru creștinism, trăirea și practica lor creștină lasă de dorit ici și colo. Aceeași concluzie îi caracterizează și pe români.
 

Date statistice

Conform studiului Pew cea mai ortodoxă țară din Europa, și de fapt din toata lumea ortodoxă, e Republica Moldova unde 92% din populația țării se identifică ca fiind ortodoxă. România e pe locul șase (6) unde 86% din populația țării se identifică ca fiind ortodoxă, înaintea Ucrainei, Bulgariei, Bielorusiei și Rusiei. Republica Cehă e o excepție majoră privind sentimentele religioase, deoarece 72% din locuitorii ei se declară neafiliați religios.
Dar în ciuda nivelului ridicat de identitate creștină, est-europenii practică creștinismul cu mai puțină pasiune decât creștinii din Statele Unite ori America Latină. După studiul Prew, est-europenii ar putea fi plasați în grupul de creștini care cred și aparțin crestinismulului în teorie, dar ale căror practici creștine lasă de dorit („Central and East Europeans might be described as believing and belonging, without behaving”). Criteriile după care sunt evaluate practicile creștine includ rugăciunea zilnică, mersul la Biserică, citirea Bibliei și participarea la slujbele religioase.
Conform studiului Pew, procentul de persoane care se identifică ca fiind catolice în Europa de Est a scazut din 1991, în Polonia de la 96% la 87% din populație, în Ungaria de la 63% la 56%, iar în Cehia de la 44% la 21%.
Secularizarea Europei de Est s-a produs într-un grad mai redus ca în Europa Occidentală, dar constituie un fenomen care nu poate fi neglijat. Secularizarea cea mai pronunțată s-a produs în Cehia unde 72% din populație se identifică ca fiind fără religie (atei, agnostici ori nimic).
Românii sunt pe primul loc în lumea ortodoxă privind mersul la biserică, 21% dintre ortodocșii români mergând la biserică cel puțin o dată pe săptâmină. În Moldova procentul e de 13% iar în Rusia de 6%. La catolici pe primul loc sunt catolicii din Bosnia (54%), urmați de cei din Polonia (45%). Din nefericire, studiul Pew nu dă date privind catolicii din România. Cercetătorii de la Pew  concluzionează astfel că, dacă mergem strict după aceste date, se pare că credincioșii catolici sunt mai practicanți ca cei ortodocși. Catolicii de asemenea iau rugaciunea și postul mai în serios decât ortodocșii.
 

Identitate națională și patriotism

Din perspectiva identității naționale, în țările predominant ortodoxe identitatea națională e legată de identitatea religioasă mai mult ca în țările predominant catolice. În țările predominant ortodoxe 70% din populație identifică identitatea națională cu ortodoxia, pe când în țările preponderent catolice acest procent e de doar 54%. În România procentul e peste media de 70%, cu 74% dintre români declarând ca a fi român înseamnă a fi ortodox. Între țările catolice Polonia e pe primul loc unde 64% dintre polonezi afirmă că a fi polonez înseamnă a fi catolic și că a fi catolic înseamnă a fi polonez.
Patriotismul și orgoliul național sunt și ele influențate de religie. În țările ortodoxe în medie 68% dintre ortodocși afirmă că civilizația și cultura ortodoxă e superioară altor culturi și că sunt mândri de identitatea lor națională, în România acest procent fiind de 66% și în Moldova de 50%. Dupa cum poate ne-am aștepta, procentul acesta e cel mai ridicat la greci (89%) și cel mai scăzut la ucrainieni (41%). Doar 55% dintre polonezi cred că civilizația și cultura lor catolică e superioară altor culturi. Concluzia studiului Pew e ca  „în țările ortodoxe s-a produs o ascensiune abruptă în identificarea religioasă, deși nivelul de practică religiosă e comparativ mai scăzut” („in the Orthodox countries, there has been an upsurge of religious identity, but levels of religious practice are comparatively low”). În contrast, „mersul la biserică și alte practici religioase sunt în general mai ridicate în țările catolice decât la vecinii lor ortodocși” („levels of church attendance and other measures of religious observance … are generally higher than in their Orthodox neighbors”).
Privind relația dintre stat și Biserică, 56% dintre ortodocși cred că e potrivit ca statul să finanțeze Biserica, și 42% că statul are obligația să promoveze valorile și credința religioasă. În contrast, în țările catolice din Estul Europei doar 41% dintre catolici cred că sprijinul financiar al bisericilor catolice din fonduri publice e o idee buna, și doar 28% dintre ei sunt de parere ca guvernul ar trebui să promoveze valori religioase și spirituale.
 

Simțămintele față de Rusia

Interesante sunt datele privind simțămintele ortodocșilor est-europeni față de Rusia. În medie, 66% dintre ei sunt de parere că Rusia e un partener necesar și valoros pentru contracararea secularismului occidental. În țările catolice acest procent e de 42%. Românii se plasează la un nivel mai redus între țările ortodoxe, cu doar 52% dintre ortodocșii români care văd în Rusia un aliat împotriva secularismului occidental. În Moldova procentul e mai ridicat, de 61%. Curios însă, acest procent e de 49% în Cehia, mai mare ca în Polonia (34%).

Rusia este de asemenea văzută ca un partener esențial pentru protejarea ortodocșilor din alte țări. 79% dintre armeni declară asta, în Romania procentul acesta fiind de 65%, de 63% în Moldova, și de doar 38% in Ucraina.
Un subiect înrudit e perspectiva est-europenilor privind conflictul lor valoric cu europenii occidentali. În Romania, 68% din populație crede că există un conflict valoric între lumea ortodoxă (ori catolică) și lumea occidentala. În Moldova acest procent e de 71%, de 91% în Rusia și 46% în Polonia. Cel mai ridicat procent e în Serbia (86%).
Procentul celor care cred în Dumnezeu diferă de la țară la țară, el fiind mai ridicat în țările ortodoxe decât catolice. Cel mai ridicat procent este în Georgia, unde 99% dintre adulți cred în Dumnezeu, iar procentul cel mai scăzut e în Cehia, 29%. Republica Moldova e pe locul 3 în tot spațiul est-european și al fostei Uniuni Sovietice (dupa Georgia și Armenia) cu  95%. România este pe locul 4 tot 95% dintre adulți ce își declară credința în Dumnezeu. Curios însă, doar 59% din est-europeni (ortodocși, protestanți și catolici) cred în existența raiului și doar 54% în existența iadului.
Cine se roagă cel mai mult? Moldovenii, unde 48% din adulți se roagă zilnic, urmați de armeni (45%), români (44%), etc. În Polonia doar 27% dintre adulți se roagă zilnic, iar în Cehia 9%. Rușii nu stau nici ei tocmai bine la acest capitol, cu doar 17%.
 

Avortul si homosexualitatea

Care sunt pozițiile creștinilor est-europeni și ruși privind avortul și homosexualitatea? Ele sunt în general conservatoare. În medie 71% dintre adulții acestor țări afirmă că homosexualitatea e imorală. În țările ortodoxe procentul acesta e mai ridicat (84%) și mai scăzut în țările catolice (59%). 91% dintre moldoveni împărtașesc această perspectivă și 82% dintre români. Surprinzător, doar 51% dintre greci văd homosexualitatea ca pe un act imoral și doar 48% dintre polonezi. Pe ultimul loc sunt cehii, cu 21%.
Privind căsătoriile între persoane de același sex, procentele diferă  pe categorii de vârstă. 45% dintre grecii între 18 si 34 de ani agrează căsătoriile homosexuale, iar procentul acesta descrește la 19% la persoanele de peste 35 de ani. În România, 33% din tinerii între 18 și 34 de ani agrează căsătoriile homosexuale și 23% dintre cei peste 35 de ani. În Polonia procentul e de 42% și 19% iar în Moldova de 8%, respectiv 3%, la fel ca în Rusia. Cele mai ridicate procente sunt în Cehia, de 77% la tinerii între 18 si 34 de ani și de 60% la persoanele de peste 35 de ani.
Privind avortul, majoritatea românilor susțin că avortul trebuie să rămână legal (58%), în timp ce în Republica Moldova doar 14% din populație sunt de acord cu legalitatea avortului. Bulgaria deține recordul în lumea ortodoxă, 80% dintre bulgari fiind în favoarea avortului. În Ungaria 70% din populație sprijină avortul, în Polonia doar 41%. După cu ne-am aștepta, cel mai ridicat nivel de acceptare a legalității avortului e in Cehia cu un procent de 84%.

Un comentariu

George Weigel este șef de catedră de studii catolice la un institut catolic prestigios din Statele Unite. Pe 24 mai a publicat un scurt eseu de trei pagini care discuta un subiect similar, ceea ce el percepe ca fiind diluarea învațăturilor tradiționale catolice și suicidul demografic al Europei (poate fi citit aici). Weigel puncteaza faptul ca cinci (5) din liderii influentelor tari europene, Germania (Merkel), Marea Britanie (May), Italia (Gentiloni), Franta (Macron), Olanda (Rutte), nu au copii și că majoritatea liderilor europeni nu au pasiune pentru creștinism. Într-o discuție avută de Weigel cu diverși europarlamentari acum câțiva ani i s-a confirmat sentimentul mortii care, zic ei, plutește pe holurile Parlamentului European. Unul dintre parlamentari chiar i-a spus: „Uite cum stau lucrurile, știm că suntem pe sfârșite. Căutăm să ne aranjăm treburile în așa fel încât să murim comfortabil în paturile noastre” („Look, we know we’re finished. We are trying to arrange things so that we can die comfortably in our beds.”)
Trist cu adevărat. Uniunea Europeana e împărțită astăzi în trei: (1) Occidentul și Scandinavia care au atins un punct de secularizare ireversibil; (2) Europa de Est care are pasiune pentru creștinism și valori dar se goleste demografic și (3) Sudul Europei care e tradițională, încă profund marcată de catolicim, și care dorește să-și mențină tradiția, fără însă a avea vitalitatea demografică necesară să o păstreze.
 
(prelucrare după un buletin al Alianței Familiilor din România)

Politică comentarii

Siteul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Totuși, de prea multe ori, exprimarea lor se face într-un mod extrem de agresiv, fără coerență, și denotă mai degrabă un patos extrem decât o atitudine rațională.

Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.

Comentarii de tipul "toți preoții sunt niște X", "am văzut eu pe unul care...", "biserica este doar...", nu aduc absolut nicio contribuție.

Comentariile anonime vor fi cel mai probabil șterse, mai ales dacă sunt agresive (de orice parte s-ar poziționa). Pentru mai multe detalii legate de politica noastră privind comentariile, citește aici.