Modelul unui domnitor creștin - Mircea cel Bătrân

Modelul unui domnitor creștin – Mircea cel Bătrân

|
22/03/2018
|
0 comentarii
|

În 2018 se împlinesc 600 de ani de la domnia voievodului Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418). O domnie de referință în istoria Țărilor Române și un model de domnitor creștin. De aceea primul video al canalului nostru YouTube a fost dedicat celui care a fost Mircea cel Bătrân, supranumit și Cel Mare , subliniind șase aspecte mai puțin cunoscute.

Boom economic

Puțini știu că Mircea cel Bătrân a fost și un bun Ministru de Finanțe. Mircea emite monede, deschide noi mine de aramă şi sare, încheie noi tratate comerciale cu vecinii. Își construiește un aparat de funcționari bine pus la punct care folosește un set de legi clare prin care stimulează economia. Atenție, dragă ANAF!

Țara era în expansiune economică pe toate planurile. O atenție deosebită o acordă armatei și bisericii.

Tratatul de alianță cu Ungaria împotriva turcilor îi aduce ca feude ducatele Făgăraș, Almaș și Severin. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească ajunge la cea mai mare întindere teritorială din întreaga sa istorie.

Sincer, mi-aș dori și eu un Mircea astăzi la președinție!

Doamna Calinichia

Mama voevodului Mircea a fost domnița Calinichia. Conform lui Nicolae Iorga aceasta era o prințesă bizantină și de acea Mircea a fost numit în epocă despot, denumire bizantină specifică principilor autonomi. În contextul căderii imperiului 35 de ani mai târziu, putem spune că Valahia rămâne ultima redută bizantină și pe linie domnească.

Aici își va găsi refugiul chiar patriarhul din Constantinopol. Nu degeaba Mircea purta diademă de perle şi haină brodată cu vulturul bizantin cu două capete încoronate.

Doamna Calinichia se va călugări și va deveni maica Ana.

Cel bătrân

Cuvântul bătrân din titulatura domnitorului nu se referă cum am putea crede la vârsta voievodului. El a fost folosit de cancelaria domnească cu sensul de primul, în Ţara Românească nu se obişnuia numerotarea domnitorilor ca în Apus. Adică am putea spune că vine de la sinonimia cu vechi raportat la conducătorii cu același nume ce au urmat la domnie.

Rovine, manual de curaj și strategie

Puțini știu că rovină în limba română înseamnă groapă, surpătură de teren, o râpă de obicei mocirloasă.

Îl iubesc pe Mircea cel Bătrân!

Sultanul Baiazid era puțin supărat că muntenii interveniseră în conflictele din Balcani. Ca un gospodar ce era s-a gândit să șteargă Valahia de pe fața pământului cu ajutorul a peste 40.000 de spahii și ieniceri. După ce a dus populația în munți însă, Mircea și armata sa de 12.000 de munteni a hărțuit în continuu oastea sultanului imediat ce aceasta a trecut Dunărea.

Baiazid enervat de lupta de guerila care îi decima armata a forțat un atac dar românii s-au retras într-o zonă mlăștinoasă unde numai ei cunoșteau culoarele înguste dintre smîrcuri. Turcii s-au trezit imobilizați în mlaștină, rătăcind prin mâl și nămol. O cronică bulgară descrie începutul luptei : ..și lănci nenumărate s-au frînt iar cerul nu se mai vedea de desimea săgeților. Prima parte a bătăliei a fost de fapt o adevărată execuție a avangardei lui Baiazid ucisă de săgețile și sulițele muntenilor.

Lupta a început pe la ora 11 și până seara turcii pierduse un sfert din efectiv, adică 10.000 de oameni în timp ce Mircea cel Bătrân avea încă armata întreagă.

Cea de-a doua parte a luptei are loc noaptea când Baiazid își construiește rapid o tabără semifortificată Mircea reușește însă să îi îndepărteze cavaleria și după ce incendiază fortificația prin foc concentrat de săgeți aprinse, o atacă frontal. Blocat între palisade în flăcări, Baiazid reușește să fugă doar cu o mică parte din armata sa.

Cavalerii valahi

Deși oastea mare are lui Mircea era formată din corpurile de țărani înarmați, exista un nucleu bine pregătit de cavaleri. Cavalerii valahi sunt pomeniți cu ocazia turnirului de la Buda în 1412 iar despre Radu , tatăl lui Mircea, cronicarii spun că avea la dispoziție nu mai puțin de 10.000 de cavaleri îmbrăcați în platoșe și zale fabricate la Veneția.

Picturile din vremea lui Mircea îi prezintă pe acești cavaleri în zale închinându-se.

Cu ajutorul acestei elite a cavaleriei au putut fi posibile mișcările tactice de la Rovine.

Cozia – adăpostul din munți

La 2 ani de la urcarea pe tron Mircea sfințește mănăstirea Cozia. Prin situarea sa între munți era corespondentul unui adăpost antiatomic de astăzi.

Mănăstirea devine centru pentru întreaga zonă, pe lângă ea funcționând curând o bolniță- spital iar elevii școliți aici înființând școli sătești cum era școala de la Jibla. Deci se poate și școlile și spitale și catedralele.

Mănăstirea a cunoscut și momente neplăcute. Astfel, în 1879  autoritățile o transformă în pușcărie, lucru ce-l face pe Mihai Eminescu să scrie un articol virulent în ziarul Timpul:

„Cozia -un monument istoric aproape egal ca vechime cu țara – ce-a devenit aceasta? Pușcărie!”

(Timpul din 12 septembrie 1882)

La Cozia se odihnește de 600 de ani domnitorul Mircea cel Bătrân. Când treceți pe Valea Oltului aprindeți o lumânare și trimite-ți un gând bun. De undeva nu prea departe sigur vă va mulțumi!

 
Canalul video al blogului nostru se află la adresa AB Studio.
Ne puteți susține abonându-vă sau distribuind clipurile AB Studio. Numai bine vă dorim!

Politică comentarii

Siteul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Totuși, de prea multe ori, exprimarea lor se face într-un mod extrem de agresiv, fără coerență, și denotă mai degrabă un patos extrem decât o atitudine rațională.

Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.

Comentarii de tipul "toți preoții sunt niște X", "am văzut eu pe unul care...", "biserica este doar...", nu aduc absolut nicio contribuție.

Comentariile anonime vor fi cel mai probabil șterse, mai ales dacă sunt agresive (de orice parte s-ar poziționa). Pentru mai multe detalii legate de politica noastră privind comentariile, citește aici.